TIMPUL

Timpului timp să-i dăm !
Când nu avem ce-i da,
De timp ne-mprumutam , 
Din TIMP, maria sa.

Îl ascultăm bătând
Din microunivers,
Îl auzim viind
În inim-al sau mers.

În inima de mamă
Timp pentru noi el cântă,
Iar ritmul sau ne cheamă ,
Luni nouă ne frământă...

În microcosmos strânşi---
Sămânţa plămădind---,
De TIMP suntem împinşi
La viaţă răsărind.

El firul sau de ore ,
Le-mparte cu noi toate,
Din cercuri ce sunt hore,
Cununi pe frunţi împarte.

Din macrounivers,
Doar pentru noi răpeşte,
Zodii din a lor mers,
Nouă ne răspândeşte..

TIMP ne-ncununa-n stele,
O viaţă de mister.
Noi rătăciţi prin ele ,
Trăim într-un ungher.

TIMPUL îl consumăm,
Noi în clepsidra noastră.
Ne scurgem şi sperăm,
Privind ca prin fereastră.

Clepsidra să se-nvartă ,
Cu noi TIMP ce-am trecut,
Să îl luăm la trântă,
Căci asta n-am făcut.

Noi vrem drept de-autori,
Suntem carnea lui TIMP.
În viaţă că actori
Ne îmbrăcăm în nimb.

Mara Emerraldi