Din atâta bucurie si fericire
strânsă la un loc,
a rămas multă suferință si cenușă,
trecute prin groaza scurtelor momente lungi...
cât o eternitate.
Dansand ei ardeau in văpaie,
macabrul dans al morții,
ultimul fiind,
ce pe unii i-a ridicat la cer
pe-o scara de flăcări.
Îngerii au intins mâinile-aripi
spre ei,
cei care s-au înălțat
sa-si găsească visele in Rai.
Au lăsat iadul in urmă,
cu strigăte lui prelinse
in lacrimi indoite cu sange,
pe fețele descompuse de para focului.
E ultima imagine a vieții,
a fericirii,
a bucuriei,
metamorfozata.
2 nov 2015
Mara Emerraldi
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu