NOI---BALANSUL IUBIRII

Fără-nceput,
fără sfârşit...

Demult,
din ce-a venit,
într-un demult...
demult trecut,
am apărut scânteia,
ce-a înteţit focul lăuntric
al marii iubiri,
arzând vălvătaie,
cu braţe de foc ridicate,
întru purificare,
spălând şi...
curăţind
cu lacrimi
bucuria cunoaşterii,
a ceea ce sunt,
a ceea ce eşti,
prin explorare
în cenuşa viitorului şi
în cea a trecutului,
spre aducere aminte
de noi.

Am văzut că sunt
pasărea în flăcări,
în dorinţa ei de viaţă,
născându-se şi
inaltandu-se,
pentru eliberare prin iubire,
ca petala de mac,
în vâltoarea stihiilor...
Te-am văzut că...
eşti fluturele,
ce-mi poartă pe aripi
culoarea viselor...
tu, cel născut
dint-un ou,
Non-Fiinţă,
care te-ai despicat,
creând elementele...

Noi--- verbul kreno,
cei care exersăm balansul...
superiori prin modestia
guvernării noastre.

29 nov 2015
Mara Emerraldi