sâmbătă, 21 mai 2016

LOCUL GÂNDURILOR
Prin hubloul timpului
ca o bucurie vie,
o plăcere din plin a vieții,
în legănarea valurilor,
ca o juisare
înalț gânduri
aşa cum efemeridele se ridică la
lumină.
Lumina este acolo ...
se poate vedea în întuneric
când vederea trece dincolo de
privirea ce duce
exact
până în locul unde nu mai există
,,nici întristare nici suspin''.
Trebuie trecută puntea,
dar ...
mă gândesc la barcagiul Styxului,
la Charon,
să-i dau ultimul bănuț,
moneda calpă
a timpului şi vremii mele,
ca să-mi păzească de Cerber
frica,
frica de eternitate,
viața scoțându-mi în cale mai mulți căței
care m-au muşcat
până să ajung aici,
unde îmi las gândurile să zboare
spre ...
... ,,un loc cu verdeață''
mă ridic,
eu,
care m-am coborât în beznă
ca să ajung la
Lumină!
15 mai 2016
Mara Emerraldi
Îmi place
Comentează
Comentarii
Mara Emerraldi
Scrie un comentariu...

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu