duminică, 29 mai 2016

ACELUI LUX


Prin picături de ploaie alergând,
prin sunetele stropilor ce mă-nconjoară,
pe acel Lux eu caut ... îmi e mereu în gând,
și gândul mi-e tăcere ca timpul care zboară.
O viaț-am să-ți închin pe-al versului altar
cuvinte ... un tumult - delir dezlănțuit.
Tu, din lucirea ta o rază dă-mi în dar,
cel care faci lumină. Lumina-ți m-a vrăjit.
În timp și în tăcere clădi-voi un castel,
adânca noapte grea se rupe și dispare ...
Un răsărit, o ploaie, pe Lux într-un pastel
voi desena ... Lumina-ți o splendoare!
27 mai 2016
Mara Emerraldi

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu