PRIMĂVARĂ, EU, SUNT

Anotimpul mireasă,
dorul renaşterii,
în speranţa de rod
- Primăvară frumoasă,
mândră crăiasă
în parfumuri aleasă,
speranţă-n mai bine
pentru orice norod.

Căldura celestă
văzduhul îl umple,
copacii ning petale,
roz-albe culori,
pe-un verde smarald
ce-n totul irumpe
şi toate se-adună-ntr-o
ploaie de flori.

Anotimpul puterii
ce viaţă răsare
din tina cea neagră
cu albul curat
în verdele sevei
- energii creatoare -
îmbracă un timp
spre-un trecut destrămat ...
.......................................................

Al tăcutului gând,
comoară-n cuvânt,
şoaptă pe buze,
legănată de frunze,
poezie îţi sunt
anotimp pe pământ,
mă chem Primăvară,
vibrez ca vioară ...
... şi-ţi spune dorit
c-am înflorit ...

Partitura dă tonul ...
Vioara-i isonul,
Flautu-ţi cântă
cu triluri cuvântă ...
Muzica sună
văzduhul răsună ...
Profunzime a gândului
pe aripa vântului ...

Primăvară, eu, sunt ...
în cer ... pe pământ ...

25 februarie 2015
Mara Emerraldi