sâmbătă, 6 februarie 2016

FEREASTRĂ ÎN TIMP



Privirea mângâie trecutul,
Trecut vibrând de amintire,
Într-un prezent varsă tumultul
De clipe dulci spre retrăire...

Imagini de atunci cu tine,
Din lupta dragostei carnale,
Revin în zilele senine,
Revin cu cânturi siderale.

Mă-mbată iar trăirea noastră
De poezie şi mister...
Te văd, te-ating - timpu-i fereastră
Şi amintirile nu pier...

Ştii, luna şi-aprindea lumina
Să-mi vadă chip de fericire.
Tu căutai mereu pricina
De a-mi vorbi despre iubire...

Şi-atunci, şi-acum îmi spui cuvinte,
Vorbe care vibrează-n mine...
Timpul ce merge spre-nainte
Duce imaginea cu tine...

Dintr-un trecut tot străluceşte
Noapte de noapte luna noastră
Astru ce tainic împleteşte
Timp...amintire... o fereastră...

6 feb 2016
Mara Emerraldi

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu