MUZEI

Sărută-mi gândul ce te conturează !
În ochi, imaginea-i cu visul ce te întrupează .
Oglindă-mi sunt obrajii, care te reflectă,
Iar gura îmi şopteşte cuvinte ce delectă...
Forţă spectrală, scumpă diafană,
Tu, muză ce inspiri cuvântul şi-a mea pană .

În piept am inima ce bate pentru tine ;
Hidrocentrală de ar fi cu multele-i turbine
Nu ar ilumina cum dai tu strălucirea,
N-ar reuşi să îşi acopere menirea...
Şi cum presari noi începuturi,
Cu pulberi colorate-a 'ripilor de fluturi.

Tu, muz-a lui Eschil, Soflocle şi Homer,
Pe căi nebănuite din locul meu stingher
Purta-tu-m-ai de-am mângâiat cu pana
Călcâiul lui Ahile, spre-a vindeca li rana...
Fost-am Heracles pentru Prometeus
---Titanul pedepsit de marele lor, Zeus...

Olimpienii Poseidon, Atena, Hades şi Apollo
Avut-au Panteon în Grecia, acolo...
O muză, altar, doar, din cuvinte
Cu candele aprinse --- flăcări de simţăminte
A Dragostei, ce-n imnuri te slăvesc...
Muză, sfinţeşte versul meu --- obolu-ţi omenesc !

13 iulie 2015
Mara Emerraldi