PETALA DE ROȘU

Spre moarte în viață şi-n viață-n catrene,

Cu negrul bob - punctul cuvânt,

Cu roşul aprins ce-mi curge prin vene,

Din noapte cobor într-un mac pe pământ.

Petala de roșu fragilă simțire,

Culoare aprinsă pe-a timpului drum,

Înger căzut spre pătimire

Ce arde de dor ajuns un summum.

Câtă nevoie de suferință,

Nevoia de roșu dintr-un blestem,

Sufletu-atinge prin umilință,

O stare împinsă la punctul extrem!

Înger de roșu căzut spre palpare

În noaptea ce-ascuns-a luna în nori,

Răsarire din negru te-nalți către soare,

Halucinantă făptură să mori.

Roșiei moartea, incandescentă,

E arderea vieții și-astfel viața-i moarte.

Trăire născută spre-a fi iminentă

Într-o stare de-a fi ... de-a fi mai departe ...

14 iun 2016

Mara Emerraldi